The Ad Hoc Land

Taramul ad hoc.

Sau tara in care se petrece totul spontan. In care nu ne planuim nimic pentru ca oricum nune tinem de planuri. In care nu exista structura si puncte fixe pentru ca la ce ar servi acestea daca nu s-ar sprijini nimeni de ele?

Este oare acesta un lucru rau? sau ne este acesta un neajuns noua, romanilor, locuitorilor taramului ad hoc? Poate ca nu. Poate ca este ESENTA a ceea ce suntem noi. Poate ca nu iia sau mamaliga ne reprezinta ci atitudinea ad hoc. Refuzul de a fixa ceva si de a trai in ceva stabil. Ceva planuit, ceva gandit, ceva care contine un punct de vedere, un principiu, o valoare umana.

Poate ca ad hoc ne lasa sa existam pe noi romanii in aceasta esenta a noastra. Poate asa ne-am pastrat in timp, ca un puf de papadie care s-a lasat purtat de vant pentru a supravietui.

scriu despre ad hoc pentru ca ieri am fost in 2 locuri, intai la un restaurant nou, MAIZE, cu concept si cu adresa de capitala din zona Dorobanti. Restaurant care isi propune sa aduca in Romania curentul international de ‘farm to table’ adus la apogeu de NOMA, cu produse crescute local si gatite  intr-un mod contemporan. Imi doream de mult sa fiu surprinsa intr-un restaurant din Romania, asa cum am fost surprinsa in Australia sau in Singapore.

Galuste cu prune si varza cu carne. Ce poate fi mai romanesc de atat ? yet, aceste feluri au fost gatite intr-un mod surprinzator. Gustoase si memorabile. In acelasi timp romanesti. Adica fara sare si fara condimente. Dar cu cafea. Surprinzator, da.

Dar cel mai surprinzator a fost ”bun venitul” ospatarului educat si cu experienta de 7 ani ”afara” care ne-a anuntat (la 15.02 cand am intrat noi) ca ei inchid la 16.00.

Now what ? Ar fi trebuit sa facem stinga imprejur si sa plecam ? Care era rostul acelui anunt care tinea loc de ”BINE ATI VENIT LA NOI” ?

Pentru ca eram hotarati sa ramanem am promis ca suntem cuminti si ne incadram intr-o ora, daca, desigur, ei pot gati si noi manca in acele 55 minute.

Inchei povestea cu concluzia de inceput: mi-a placut conceptul, cred ca era si timpul sa se intimple asta in Bucuresti, mi -a placut mancarea, DAR cred asa:

Lipseste ceva.

Lipseste ad hocul.

Lipseste acea atitudine de a nu planui totul in detaliu, totul, adica fiecare interactiune din ”the seamless customer experience”

The seamless experience ? Nuuuuu, the seamless customer. Adica, da, noi, vizitatorii, clientii, care au gasit programul restaurantului pe google maps ca fiind pina la 23.30 si am fost intampinati cu „inchidem la 16.00. Noi nu eram seamless in programul lor neafisat.

Lipseste spontaineitate, de fapt lipseste deschiderea de a primi un oaspete si de a-l lasa sa se bucure de intalnirea cu tine. Mi-a lipsit conexiunea umana, caci, asta inteleg eu prin business ul de ospitalitate: Deschidem un loc si gatim pentru oameni.

La polul opus a fost experienta imediat urmatoare, la un ceai cu prietena Li la bistro Ad Hoc. Un loc in care da, meniul este scris cu creta pe tabla, deserturile sunt la vedere in vitrina. Nimic pretios, nimic fancy, nimic gandit si pregatit sa iti zdruncine convingerile culinare. Desi, ca sa imi exprim respectul pentru ei, fondatorii bistroului, nu am mai vazut in Bucuresti un menu de pentru mic dejun si brunch atat de divers si extins.

Hearty & Homey. Iertati-mi frangleza, promit sa caut echivalentele in romaneste.

Asa este Ad Hoc Bistro, calduros si confortabil, in care esti lasat sa existi, nu ti se explica menu-l si viziunea fondatorilor, esti binevenit si bine primit.

Despre ce e articolul acesta ? Despre noi romanii si despre asteptarile noastre. Despre ce asteptam cand suntem gazde si ce asteptam cind suntem oaspeti.

Cand suntem gazde ne asteptam ca musafirul sa se descalte si sa manince tot din farfurie si sa ne laude talentul de ”chef”.

Cand suntem oaspeti, ne asteptam sa fim lasati sa facem ce vrem ca sa ne simtim bine.

Unde e adevarul ? Unde e posibilul ?

Unde e echilibrul ? sau nu exista echilibru in acest gen de situatie? Cat timp echilibrul nu inseamna medie statistica si mediocritate, visez la echilibru.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: