Intilnirea cu un israelian convertit la berlinism

Ronen Kardushin e un evangelist. El nu predica vreo religie, desi daca ma gandesc bine, pot gasi citeva asemanari.

Ronen predica OPEN DESIGN. Cumva echivalentul lui Open Source software.

Adica daca eu sint un designer, nu-mi tin conceptul secret si nu-l patentez. Comunic despre el si-l las sa circule liber in lume.

Ronen este fascinat de formele la care au ajuns ideile lui si la comunitatea de design in care a patruns.

Designer de specialitate, cu studii la Bezalel Art Academy din Ierusalim, antreprenor, cu multe companii create si manage-uite de el, Ronen este un israelian care traieste de 7 ani in Berlin.

Pentru mine e foarte ciudat ca un israelian care a trait mult din viata lui adulta in Israel sa se mute in Berlin. In special pentru ca am vizitat ambele tari – si Israel si Germania si realizez cit de diferite sint. S-a exprimat asa: imi iubesc tara dar Tel Aviv e un mad-house iar la Berlin am cautat linistea pentru a putea construi ceva pe termen lung. Si desigur racoare pentru ciinele meu husky.

Eu care de obicei sint timida, mi-am adunat curajul si am intrebat in public. Stiti tacerea aceea stinjenitoare de dupa o prezentare cind speakerul se adreseaza publicului: Va multumesc pentru atentie. Aveti intrebari?

Eu m-am trezit ca intreb cum il cheama pe ciinele lui. Omul, relaxat, imi raspunde, zimbind, ca pe ciinele lui il cheama Jango.

Si ce parere a avut ciinele despre mutarea la Berlin, am continuat eu in nebunia mea.

Aaa, s-a bucurat mult, stii, e un husky, si in Israel cam suferea de cald cu blana lui….

De fapt, Ronen, am insistat eu, de ce te-ai mutat din Berlin ?

Omul, la fel de relaxat, ca si cum astepta aceasta intrebare, zice:

pentru ca desi in Israel e o energie fantastica, viata acolo este despre ”supravietuire”. Nu stii niciodata ce ti se poate intimpla maine.

Da, asa cum scriam si eu in postul despre Tel Aviv: They live like there is no tomorow.

Pentru mine devenise stresant, a zis Ronen sa realizez ca in Israel nu poti construi nimic, in sensul de business, de companie, de comunitate.

De aceea am ales Germania sa fie noua mea casa din Europa.

Sa revin la prezentare: OPEN DESIGN este un nou mod de a privi modul in care se creaza design.

Lantul clasic: designer –> producator –> mass market este un model care apartine trecutului.

Ideea de control nu mai e de actualitate. Network e noul ”control”.

Noul mod in care se va crea, asa cum a aparut si Open Source in lumea developerilor de software, este, ati ghicit, LIBER.

Designerul este liber sa-si aleaga cel mai bun producator (raport calitate/pret/timing), oriunde ar fi acesta dpdv geografic.

Odata produs, obiectul conceput de designer poate ajunge direct la clienti, pe diverse canale, fara nevoia de a fi distribuit catre mass market.

Designerii pot vinde online pe propriul site, cum de fapt se si intimpla de cativa ani.

Ma bucur ca si in Romania a inceput sa se intimple asta, vezi ceramica Madalinei Andronic si Claudiu Stefan, sau creatiile lui Ciprian Vrabie sau ale Ancai Fetcu. Sigur mai sint si altii, doar ei imi vin acum in minte.

Ca o concluzie, mi-a placut mult acest domn, mi-a placut mult prezentarea lui, m-a inspirat si m-am si amuzat. Nu am ras niciodata atit de mult la o prezentare de business. Liviu a inregistrat audio prezentarea, deci cine vrea, primeste pe email.

Poze nu am, de fapt am cu Ronen asamblind o miniatura dintr-un scaun creat de el din foaie de otel de 2mm. Nu e o poza foarte reusita, mai bine mergeti pe site-ul lui si vedeti si fotografii cu produsele lui. Mie mi-a placut mult the I-phone killer.

20120920-144315.jpg

Anunțuri

Un comentariu

  1. In mod normal ideile traiesc libere, independent de gardurile cu care noi le limitam.
    Si mie mi-a placut iPhonekiller! De curand Steve Wozniak, cofondator Apple, spunea ca uraste lupta care se da intre Apple si Samsung… Si mai stiu antreprenori care au facut lucruri mari in IT, si care urasc ideea patentelor. Nu e prea placut ca altul sa traiasca pe spinarea ta… Discutia e interminabila si pe lumea asta nimic nu este perfect (pharma – originale vs. generice).

    Bach a preluat de la Vivaldi, Rahmaninov a preluat din Paganini, Mozart si Beethoven s-au inspirat de la Haydn… Pana la urma ideea tot va fugi, nu o poti tine captiva. Oare curentele vin dialectic? Dupa supra-reglementare si traditie, pendulul se duce la cealalta extrema – chiar ma gandeam la un articol pe tema aceasta. Observ ca tendinta aceasta scoate capul pe mai multe parti: Linux, licentele GPL si Wikipedia, acum vad in design, iar eu ma intrebam daca este un pattern asemanator in resurse umane: flexitime, remote work, regandirea spatiilor de lucru (ultima, surprinzator, pentru a favoriza schimbul de idei 🙂

    Avem nevoie de mai multe obtiuni, si nu ma astept ca lucrurile sa fie albe sau negre, este un echilibru dinamic, cu castigatori si perdanti (dar si oportunisti).

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: